Depresie...de toamna?!

     Sau am innebunit eu, ca nu sunt deprimata, sau au innebunit ceilalti. Toata lumea trece in perioada asta printr-o depresie: de ce sunt singur/a?, de ce ploua?, de ce e frig si nu e soare?, de ce n-am aia, sau ailalta?, de ce tocmai mie mi s-a intamplat asta?...etc....povesti si scuze cu duiumul pentru depresia generala parca devenita actuala pandemie de temut dupa gripele porcina, aviara...sau mai-stiu-eu care.

     Ce-aveti fratilor, chiar nimic nu va mai multumeste si nimeni nu va mai intra in gratii?

     Hai sa o spun altfel: pe principiul "fiecare zi in care n-ai zambit e o zi pierduta", ganditi-va ca in loc sa stati bosumflati, morocanosi, suparati pe tot si pe toate, ati putea profita de timpul respectiv pentru a face ceva constructiv, sau macar ceva superficial care sa va mai ridice din "mlastina sufleteasca" in care va innecati. O fuga la cumparaturi, o iesire cu prietenii, o manichiura, o convorbire telefonica, un film, o carte noua, un drive-test cu masina dorita, astea si multe altele pot fi o trambulina catre o stare de bine. Adica solutii sunt destule, numai sa vreti sa le vedeti....desi la cate figuri si mofturi mi-a fost dat sa aud in ultima vreme....incep sa cred ca oamenilor le face placere sa-si planga de mila si sa fie compatimiti pentru "suferinta" lor (fie ea si inchipuita).

     Ok, admit ca poate unii oameni au atatea necazuri pe cap incat e normal sa-i cuprinda deznadejdea, dar ceea ce trebuie sa inteleaga este ca intotdeauna se poate si mai rau, si ca exista oameni care nu au decat o zdreanta pe ei (daca si pe-aia), mananca fiertura de cereale nedecorticate toata viata si nu se mai plang, ci se resemneaza si traiesc fericiti pentru ca sunt in tribul lor, cu familia si restul comunitatii, pentru ca e pace, pentru ca a plouat si o sa aiba cereale si anul urmator. Ei nu mai viseaza haine scumpe, masini de lux, vacante exotice, Feti Frumosi sau Ilene Cosanzene, gramezi de bani sau mai stiu eu ce aberatie care deprima omul modern si-i distruge orice speranta si urma de optimism.

     Oameni buni, ce atata deprimare?! Mai e putin si vine Mos Craciun!!! :))

O cursa nesfarsita...

     As incepe prin a intreba "de ce?"....dar as face o greseala intrucat nu pot oferi un raspuns...Suntem liberi si putem face tot ce ne pofteste inima, suntem propria noastra instanta si propriul nostru calau....dar asta nu ne multumeste. Nu suntem intregi, suntem jumatati ce-au fost separate din tot intr-o incercare disperata de a gasi libertatea si fericirea deplina, dar n-am gasit-o. Si acum, dupa milioane de ani scurse necontenit, suntem din nou in cautarea jumatatii fara de care nu putem gasi implinirea.

     Dar cine oare isi gaseste cu adevarat jumatatea? Cam cate sanse sunt, din atatea miliarde de oameni sa gasim exact bucatica pierduta? Poate ca dupa atata timp nici nu mai avem acceasi culoare, nu vorbim aceeasi limba, poate ca intalnindu-ne nu am putea sa comunicam si nu ne-am recunoaste...Sa credem totusi ca sunt sanse. Insa noi, atunci cand ne impiedicam si cadem fara stire in bratele unei posibile jumatati, incercam cu tot dinadinsul sa facem din ea ceea ce ne-am dori noi sa fie, si uitam sa o privim in ochi si sa remarcam unicitatea acelui suflet, incercarea disperata si surda de a-si gasi la randu-i jumatatea....

     "De ce strivim corola de minuni a lumii"...de ce ucidem fara voie suflete in cautarea fericirii, de ce la furam sansa de a atinge sublimul si de a-si afla implinirea?

     Stiu, e trist....dar incercarea egoista a unui suflet de a-l modela pe altul in matrita jumatatii sale, ucide jumatatea altuia si distruge sansa la fericire...

     Poate ca trebuie sa se mai scurga mult timp pana sa invatam sa acceptam alta jumatate in viata noastra, sa acceptam formarea unui intreg imperfect, si sa ne bucuram de lucrurile bune si de crampeiele de fericire ce rasar in drumul nostru catre perfectiune. Sau poate nu vom invata niciodata si vom alerga dupa himera unei jumatati cladite dupa chipul si asemanarea noastra...

Tanc, tanc, tanc/ maimuta e pe tanc/ tancu' e pe-autobuz/ cine e mai sus?

     E vara, e cald....formele sunt dezvelite, masinile sunt decapotate, totul e supus analizei ochiului curios. Una mai bronzata, unul cu un lant de aur ca de caine la gat, doua adolescente rad si merg agale tinandu-se de brat, un grup de baieti trece galagios sanctionand verbal orice "neregula" de look, oameni stersi alearga grabiti la si de la munca. Vecinul de la parter a plecat in concediu pe Coasta de Azur, vecina de la 3 si-a trimis copiii in tabara la Disneyland, colegul de serviciu si-a luat ultimul model de masina sport, care, desigur, din vina nenorocului nu esta e ta desi e masina ta preferata, totul este un furnicar si toti sunt mareu preocupati de ceva.

     Dar de ce cand spui cuiva "Arati bine azi" intelege de fapt "In general esti naspa, dar azi parca ai schimbat ceva" si se supara, de ce daca-i spui unei dudui ca si-a mai rotunjit formele se ofenseaza, de ce daca-ti cumperi o bijuterie noua se uita colegele piezis, de ce decizia ta este mereu mai buna decat a altora si sejurul ales de tine este mai breaz decat oricare altul, fie si unul gratuit?!?!? Ai gresit dar nu vrei sa recunosti, si spui ca X nu a stiut sa-ti prezinte situatia, sau ca informatia primita de la Y a fost ambiguu formulata, seful tipa dar nu e vina ta, ci a lui ca isi varsa nervii pe subordonati, ai varsat cafea pe tastatura dar nu ai facut tu nimic, cana a alunecat pur si simplu pe biroul proaspat sters.....si cate si mai cate. De ce nu ne putem bucura si de binele altuia, de ce nu acceptam si alte pareri pe langa adevarul general valabil lansat, evident, de noi insine, de ce barna din ochiul nostru ne foloseste drept baston, iar paiul din ochiul altora ne zgarie pe retina? De ce nu-si pot oamenii vedea de treaba lor fara sa fie invidiosi, de ce ne bucuram daca moare capra vecinului si ne inverzim cand isi gaseste tap?

     De-aia domne', pentru ca suntem oameni si pentru ca vrem sa fim noi in centru atentiei mereu, pentru ca noi vrem sa fim cei mai buni, sa avem de toate si sa fim noi buricul pamantului. Ei bine, aflati ca nu se poate sa fie numai "burice" pe pamantul asta, asa ca obisnuiti-va cu ideea!!! 

Dragoste....la primul blog (inca de actualitate)

Totul incepe cu cateva momente de plictiseala crunta...cand dai un click intamplator pe net, gasesti un blog....si citesti cam ce-ti suna bine de pe acolo. Te amuzi....razi ca proasta/ul, dai un comentariu...si asta a fost. Oare cand a trecut timpul? La naiba! Eu?!Nu se poate sa fi petrecut 2 ore pe blog.....cand au trecut? Apoi te mai minunezi putin ce repede a zburat timpul, pleci de la birou, si uiti.....Pana cand, intr-o buna zi, destul de curand insa, primesti o alerta pe mail....de la nush-cine, nush-ce mesaj...Vrei sa-i dai spam, sau delete, dar apoi, curios/asa din fire, il deschizi. Aaa! Da, cineva ti-a raspuns la mesajul acela pe care l-ai dat din plictiseala...raspunsul e chiar dragut, plin de farmec, pare ok persoana. Te gandesti....ai o gramada de hartii pe birou, telefonul parca in ciuda suna...dar parca ai raspunde la mesaj...pur si simplu asa, pentru amuzament. Si mai dai un reply, ca sa lamuresti persoana ca tu de fapt nu prea esti interesata de subiect, ca ai ajuns acolo intamplator. Mai conteaza?! (te intrebi tu, in timp ce concepi raspunsul, scurt si la obiect). Dar, ce sa vezi?! Persoana a lasat in mesaj si un nr de telefon, si o adresa de mail. Oare de ce?! Ce ciudat! "Ce sa fac?Ar fi chiar asa de rau daca as suna? Ma mai distrez si eu putin"

"Buna ziua! Eu sunt ana11 de pe blog, mi-ati lasat un mesaj..."

"Sar'na, a...da, mi-aduc aminte. Dar ce voce draguta aveti!"

"Multumesc, eu vroiam doar...."....si asa ajungi sa vorbesti cu un necunoscut 45 de minute, apoi mai primesti un mail in aceeasi zi, un apel scurt de dimineata. "ce tip educat!" "ce gagica draguta, m-am scos, crede tot!" ...isi spune fiecare intre timp. Si azi asa, maine asa....vine si ziua in care, din pura curiozitate bine-nteles, va intalniti..... "Hai, cum nu ai incredere in mine?! Ce naiba, suntem oameni, doar nu te gandesti acum la cine stie ce nenorocire....uite, ne intalnim ziua, vin eu si te iau din fata blocului..." "Clar, nu am ce sa patesc, e un tip cu bun simt", si mai si zice ca face o cafea mai buna ca a ta, si ca gateste mai bine ca la restaurant.Dar teapa! Si uite-asa...au aia de la stirile de la ora 5 despre ce scrie. "Astazi, in jurul pranzului, intr-un cartier linistit, a fost semnalata politia de vecinii ingroziti, auzind tipete intr-un apartament recent inchiriat de la etajul 3 ...."

PS: Cu dedicatie...... ;)

Fidelitate?...Ce-i aia?

     Nu....de data asta n-am sa scriu eu nimic. Vreau sa aflu parerile voastre... ce credeti ca inseamna fidelitatea. E oare posibil sa devenim femeia unui singur barbat sau barbatul unei singure femei dupa casatorie? Asta inseamna fidelitate? Ce altceva? E bine sa ai incredere totala in persoana de langa tine, sau e o pierdere de timp sa incerci sa-l cunosti pe adevaratul celalalt?

     Nu va sfiiti, oricum totul e relativ si nu exista un adevar suprem la care sa ne raportam.

De ce barbatii nu e porci si femeile nu e curve

     Am citit azi un articol inspirat din "inteligenta populara", http://www.cabral.ro/culturescape/barbatii-e-porci, si a rascolit amintiri vechi. Haideti sa deschidem din nou un subiect controversat, legat de asemanarile/diferentele dintre barbati si femei. Pana la urma, gandim la fel sau nu? Au barbatii suflet si femeile minte?

     Ideea ca barbatii e porci si femeile e curve deriva din faptul ca ambele genuri ale speciei...insala. Asa, si? Motivele pentru care se intampla acest lucru sunt greu de enumerat, pentru ca sunt multe si variate. Apartine vina exclusiv unei jumatati din cuplu atunci cand se ajunge la asta? Cu siguranta ca nu. Insa jumatatea "pagubita", ca sa ma exprim in termeni academici :) , tot timpul generalizeaza la nivelul intregului o experienta absolut subiectiva si individuala, astfel ca toata lumea e bagata in aceeasi oala. A insela este de fapt un semnal de alarma. Ceva lipseste, ceva nu e cum ar trebui, ceva s-a pierdut, ceva trebuie schimbat. Dar exista mai multe feluri de a insela, si trebuie sa recunoastem, macar in fata propriului eu, ca toti am fost, atat in postura de persoana inselata cat si in cea de persoana care insala, cel putin o data. Si de oricare parte a barierei ai fi, nu e usor. Pentru ca totul tine de o decizie, si aceasta trebuie luata cu cap. Pardon, cu capul de pe umeri.

     De ce nu suntem curve si porci? Pentru ca fiecare are nevoi, fiecare viseaza la ceva anume, fiecare alearga dupa himere mai mult sau mai putin tangibile, fiecare are dreptul la fericire. Haideti sa ne bucuram de dreptul la fericire. De ce sa nu recunoastem ca flirtul e frumos, ca te face sa te simti "pe piata" inca (daca ai o relatie de durata), ca iti gadila orgoliul si iti face ziua mai frumoasa? Un compliment, un zambet, o atingere... toate iti sporesc increderea in sarmul personal, in capacitatea de a relationa cu oamenii, ba chiar respectul de sine.

     De ce sa condamnam ceva ce ne face sa ne simtim bine? Daca avem partener, asta nu inseamna ca trebuie sa mergem cu capul plecat pentru a nu vedea tentatiile, ca trebuie sa nu reactionam la o gluma sau sa nu apreciem un compliment, sa fim adeptii conceptelor "fetele cu fetele" si "baietii cu baietii". Total gresit. Tocmai tentatiile sunt cele carora daca le rezisti ii dovedesti partenerului stabilitatea, sau daca le cazi prada te ajuta sa faci cate un pas spre ceea ce cauti cu adevarat (daca n-ai gasit deja). Asa ca, dragii mei, totul este o chestiune de alegere, si de asumarea constienta a consecintelor.

     Nici barbatii nu e porci, nici femeile nu e curve, toti suntem oameni, iar viata e prea scurta pentru a face compromisuri cand e vorba de fericire. Cine suntem noi sa-i judecam pe ceilalti, si cine sunt ceilalti sa ne judece pe noi?

     "Fericirea este o alegere conştientă, nu un răspuns automat." Mildred Barthel

    

    

Mazare romaneasca :))

Badea Gheorghe in tren cu un american.....
Scoate badea Gheorghe un castravete. Americanul il intreaba:
-Ce este ala?
-Un castravete, raspunde badea Gheorghe.
-La noi sunt de trei ori mai mari, zice americanul.
Scoate badea Gheorghe un mar.
-Ce este ala? , intreaba americanul.
-Un mar, zice badea Gheorghe.
-La noi sunt de trei ori mai mari , zice americanul.
-Scoate badea Gheorghe o lubenita.
-Ce este ala?
-Mazare, in ma-ta !!!

Parc-am fi tampiti, domne'...

     De cate ori nu vedem la televizor o campanie pentru ajutorarea unor sinistrati, pentru donare de sange, pentru strangere de fonduri, sau ne suna un prieten daca putem sa dam mai departe un mail - un strigat de ajutor, se cauta stapan pentru cine stie ce animalute....de cate ori am intins o mana de ajutor??? As vrea sa fiti sinceri cu voi insiva raspunzand la aceasta intrebare.

     Si mai vreau sa stiu, de ce un batran de pe strada cu mana intinsa nu indupleca, dar un tiganus descult si tupeist va face sa bagati mana in buzunar? De ce nu facem in mod voluntar actiuni caritabile, atat cat putem, dar cand parcam masina ii dam vagabondului care vine grabit spre noi cativa lei, "ca sa nu ne faca ceva la masina"? De ce in metrou sarim repede cu bani cand vedem femei cu copii mici in brate, care cer bani de lapte, desi vedem in punga semi-transparenta o sticla de cola, iar micutul rontaie o coaja de paine sau un covrig? Le mai da cineva lapte?! I-am facut noi? Avem vreo obligatie sa le crestem altora copiii?

     Ia ganditi-va ce s-ar intampla daca noi am iesi la cersit. E simplu. Ne punem niste haine de casa, mai zdrentaroase si mai patate eventual, si pornim pe strada la cersit. Hai sa zicem si noi ca avem copii/frati/parinti  in intretinere, ca unii mai sunt si bolnavi, ca am fost dati afara de la serviciu si ca nu ne permitem nici macar sa platim intretinerea. Ne-ar da cineva? Eu sunt convinsa ca ni s-ar da replici foarte acide, ni s-ar spune ca avem maini si picioare si putem munci, sa nu mai intindem mana. Ok, mi se pare corect! Atunci, noi de ce dam? De ce scoatem din buzunar bani munciti, pentru a creste niste copii care sunt invatati de mici sa cerseasca? Sau pentru a ajuta aurolaci care tremura intr-un tricou cand afara sunt putin peste zero grade? Facem un bine.....Pe bune?! Cui??? In niciun caz nu facem un bine societatii, care e invadata din ce in ce mai mult de cersetori, tot mai multi tigani cu "puradei" dupa ei ies pe strazi, sau la cersit sau la furat, auzim povesti despre cum batranii sunt batuti si trimisi la cersit, si ii vedem la fiecare colt....Ne facem un bine noua? Nu cred...un calcul simplu pe o perioada mai lunga ne arata ca banutii dati la cresetori nu-s chiar asa putini, si poate i-am fi donat mai bine la un adapost de animale, sau la un azil de batrani, sau pentru orice alta cauza nobila. Sau poate ii puneam la pusculita pentru cand vom aveam nevoie de ei. Atunci, cui facem un bine? Evident...pe termen scurt, cersetorilor, care fac din cersit un modus vivendi, si care n-o duc de loc rau cum am fi tentati sa credem.

     Si-atunci? De ce continuam sa hranim aceste gunoaie ale societatii? Daca nu le-ar merge cu cersitul, si ar muri intr-adevar de foame, nu ar mai face asta ci ar incerca sa-si asigure hrana de zi cu zi. Au trei variante: se apuca de munca (intr-un caz fericit), se apuca de furat (adesea) sau emigreaza si acolo fac ce-i taie capul. Duca-se!!! Dar pana la urma, ceva trebuie sa faca; altceva decat sa cerseasca. Iar noi trebuie sa acceleram acest proces, pentru ca asa nu se mai poate.

     Nu mi se pare firesc sa ma duc in concediu in afara si sa-mi fie rusine sa spun de unde sunt, nu mi se pare firesc sa-mi fie frica sa nu dau bani cuiva ca sa-mi pastrez masina intacta, nu mi se pare normal sa nu pot bea un suc la o terasa fara sa fiu deranjata de cersetori care vin si de uita prelung la ce e pe masa si care nu pleaca pana nu capata ceva.

   Iar oamenii, parca sunt tampiti. De ce ne-ar induiosa un "puradel" care umbla creanga pe strazi si cerseste? De ce i-am da bani? Ca sa vada parintii ca merge asa si sa-l trimita iar si iar? Sunt convinsa ca multi dintre voi zic "e copil, ce stie el?". Ei bine, eu cred ca stie foarte clar ce face, si cred ca-i mai si convine sa vina pur si simplu sa ceara, si sa i se dea. Eu daca cer imi da cineva? Da, sigur: viteza sau un sut in fund!

     Poate va mai ganditi inainte de a scotoci grabiti dupa cativa lei in portofel.....

Da!.....Da!

Cu asta incepe calatoria. Ofiterul starii civile te intreaba: "cetatene,..., de buna voie si nesilit de nimeni...?" si tu, orbit de importanta momentului spui, ca hipnotizat, sau pentru ca asta asteapta toti de la tine sa spui, un "da" hotarat. Te anunt, ca tocmai ti-ai semnat sentinta, tocmai ai ales un anume drum din cea mai mare intersectie posibila....si n-ai decat sa-l urmezi. 

De ce ne casatorim?  Din dragoste? Si daca dragostea piere? Si daca oamenii se schimba? Si daca noi ne schimbam? Putem oare, prin natura noastra, sa fim femeia aceluiasi barbat sau barbatul aceleiasi femei pentru tot restul vietii? Sau ne alegem partenerul intr-un fel de alianta egoista, riscand sa ne pierdem identitatea? Totusi, capatam o alta identitate, modelata dupa chipul si asemanarea noastra, dar adaptata cerintelor "publicului", si dintr-o data nu mai sunt "eu", ci "noi", nu mai "vreau", ci "vrem"....si asa mai departe la nesfarsit.

Si revin aici la ceea ce numeam mai inainte Noroc. Da, iar il scriu cu litera mare pentru ca am certitudinea acum ca este intr-adevar un personaj pe care daca stim sa-l atragem, ne na insoti pretutindeni si va depinde exclusiv de alegerile pe care le facem. Asta e, trebuie sa ne asumam consecintele faptelor si vorbelor noastre, fie ca ne convine sau nu. Iar vinovatii suntem intotdeauna noi, pentru ca am avut de ales.

V-ati gandit vreodata ca daca nu nimeriti persoana potrivita, daca nu este chiar acel suflet pereche (in caz ca exista asa ceva), convietuiti cu jumatatea altcuiva? Pentru cei care se intreaba, nu, nu m-am casatorit.....am asistat insa la pronuntarea multor sentinte.

Emigrant "at large" ...

Predau gratis limba engleza, franceza sau chineza, astept de la cunoscatori sa ma invete si pe mine cineva limba germana. Haideti fratilor sa mergem (nu pot spune "floricele sa culegem", ca ar fi prea de tot) sa cautam Norocul in alta parte, ca el se pare ca nu stie adresa noastra. Sau poate Norocul e prost, si nu stie geografie, de-asta nu-i e cunoscuta zona Romaniei (poate ii place sa sara cu parasuta, doar asa a nimerit prin curtile (pardon, gradinile palatelor) unora de pe plaiurile mioritice).

Si am scris un substantiv cu litera mare, deoarece pentru mine Norocul asta, e deja un personaj malitios care se intrece cu gluma. Oamenii ies in strada, mai nou. Ca sa ce?! Mai avem de unde cere, sau, cam ce sa mai cerem? Ca ne-au dat astia imprumut ( prin "astia" a se intelege UE, FMI, etc.) mai ceva ca la super bingo....dar de, buzunarele unora sunt un fel de invers al cornului abundentei sau gaura neagra reloaded, iar voi, cetateni "luati de va uitati lung", sa ma exprim (c)academic.

Presa deja de multa vreme nu mai conteneste sa flecareasca ironizand alesii, guvernul, (farade)legile, mita, etc, si la ce bun? Eu cred ca ne pierdem timpul degeaba, si ne agitam fara rost, pentru ca si sa vrea statul nu mai are cum sa ajute pe nimeni, sau sa se ajute. Asta e: s-a furat mai mult decat era posibil, asa ca suntem martorii ducerii naibii. Mai credeti ca e cazul sa ne temem de sfarsitul lumii? Ce gluma buna.....inca suntem un popor de optimisti, ne facem sperante ca apucam sfarsitul lumii. Ca sa nu mai vorbesc despre pensie, ca mai toti tinerii ne gandim la pensie :)) Cine-o mai apuca? "Bagati-va mintile-n cap!" ca sa citez un coleg de-al meu foarte glumet.

Gata, nu mai scriu, imi bag mintile in cap si ma misc si eu mai cu talent, ca vorba-aia omul mai si munceste in timpul programului...(sa scoatem tara din criza, i am talking about "a pune osul") :))

Cetateanul adormit

.....dimineata, in drum spre serviciu, mergeam ca de obicei cu o colega, (atat de serviciu, cat si de cartier) asezate frumos in metrou. La una dintre statii, o duduie de langa mine se ridica sa coboare, si eu, total neasteptat, ma pomenesc cu un crestin cazand cu capul la mine in brate (ca sa nu zic "poala", scuzati expresia). M-am ridicat instinctiv, pt ca oamenii deja se dadusera la o parte, vizibil speriati, si cereau sa i se dea crestinului apa :)) :)) Dupa cateva secunde bune de...nemiscare...crestinul deschide niste ochi mari si nedumeriti, cu o privire tulbure atintita spre mine (intamplator eram eu in raza lui vizuala). Se ridica repede, atipic pt un om care tocmai ar fi lesinat, si da sa coboare la prima, ignorand niste dudui panicate care ii ofereau apa sa bea si un domn care se retragea grabit din tentativa de a-i lua pulsul. Priviri mirate, speriate.....si cand colo, cetateanul adormise!! Si cum bipezii nu dorm in picioare sau in sezut.....de cuviinta era sa ajunga cumva la orizontala.

PS: bine ca nu i-a curs baluta pe mine :)) :))

Stat vs. Oameni

     "Sa traiti bine!" Va suna cunoscut? Da, si mie. Dar este aceasta o realitate? Ntz, ntz, nici pe departe. Haideti sa incepem toti sa ne pese, si sa incepem sa facem ceva. Nu conteaza cat de mic este acel ceva, nu conteaza ca nu am mai facut pana acum, toate au un inceput pe lume. Si, de ce nu, sa incepem prin a ne cere drepturile de la stat, sau a face ce vrem cu banii nostri.

     Astfel, putem sa incepem prin redirectionarea acelor 2% din venitul nostru catre orice altceva decat statul roman. Sunt foarte multe organizatii care vor sa faca bine si au nevoie de ajutorul nostru, fie in bani, fie ca timp investit prin munca voluntara, fie prin promovare in scopul strangerii de fonduri....nu e greu. Putem redirectiona acei 2% catre asociatii care lupta pentru drepturile oamenilor defavorizati sau cu deficiente, copiilor sau animalelor, pentru protectia mediului, pentru oamenii care au nevoie de interventii in strainatate, pentru orice altceva de care statului nu-i pasa. Pentru informarea cetatenilor cu privire la asociatiile si organizatiile non-guvernamentale catre care pot directiona banii se desfasoara un festival, detalii gasiti aici http://ongfest.ro/ , sau puteti intra in baza de date a Ministerului de Finante http://doilasuta.ro/pagini/ unde puteti gasi si formularele necesare.

     Eu, de exemplu, m-am hotarat sa dau acei 2% catre o asociatie numita "SOS Infertilitatea", care incearca sa ajute cuplurile ce nu pot avea copii, si pentru care statul nu face absolut nimic, ba mai mult, pe langa tratamentul de durata si foarte costisitor (nedecontat de casa de asigurari, desigur), cerand aprox. 3000 de euro pentru fertilizarea asistata. Sa faci un copil a devenit un lux?! Vi se pare normal??? (poate intr-o normalitate de-a lui Caragiale :) )

     Daca nu, hai sa punem aici punct nepasarii si neimplicarii, si sa lasam deoparte postura de victime in care romanii s-au obisnuit sa se plaseze, pentru a se putea vaita in voie din lipsa de ocupatie.

"Cantecu' asta-i despre noi, e un cantec simplu despre vaci si boi..."

Ecuatia 1
Omul = mancat + dormit + munca + distractie
Magar = mancat + dormit
Atunci:
Omul = magar + munca + distractie
Deci:
Omul - distractie = magar + munca
In alte cuvinte:
Omul care nu stie sa se distreze = Magar la munca
Ecuatia 2
Barbat = mancat + dormit + castig bani
Magar = mancat + dormit
Atunci
Barbat = Magar + castig bani
Deci
Barbat - castig bani = Magar
In alte cuvinte:
Barbatul care nu castiga bani = Magar
Ecuatia 3
Femeia = mancat + dormit + cheltuiala
Magarul = mancat + dormit
Atunci
Femeia = Magar + cheltuiala
Deci
Femeia - cheltuiala = Magar
In alte cuvinte
Femeia care nu cheltuie = Magar
Daca includem:
ecuatia 2 in ecuatia 3
Barbatul care nu castiga bani = Femeia care nu cheltuie
Deci, Barbatul castiga bani pentru a nu lasa Femeia sa devina Magar (Postulatul 1)
Si, Femeia cheltuie pentru a nu lasa Barbatul sa devina Magar (Pstulatul 2)
Deci avem,
Barbat + Femeie = Magar + castig bani + Magar + cheltuiala
Atunci din postulatele 1 si 2 putem trage concluzia:
Barbatul + Femeia = 2 Magari care traiesc fericiti impreuna!

De acum incolo

Am schimbat numele blogului, si m-am schimbat eu, sa vad daca asa va fi mai bine.Mai nou, m-am hotarat sa-mi pese. De ce? sau De cine? raspunsul este DE TOT. M-am hotarat sa-mi pese de vecinii care ma reclama, de sefii care se trezesc cu fata la perna, de oamenii care trec nepasatori pe langa mine....si, de ce nu, de tara in care traiesc.
Asadar, nu mai vreau sa tac. Dar nici nu vreau sa transform acest blog intr-o refulare a neimplinirilor unui cetatean de rand. Nu! Voi scrie altceva decat scriu "Libertatea", "Pro Sport", altceva decat auzim zilnic la tv sau la munca, pentru ca m-am saturat. Nu mai vreau sa aud de scandaluri, de asa-zise vedete, de crimele comise la betie de orice anonim, de cat castiga X sau Y, pentru ca nu-mi foloseste la nimic.
Haideti sa discutam atunci despre lucruri de interes general, despre ceva ce, daca nu ne ajuta, macar ne face o zi mai frumoasa, ne aduce lamuriri asupra unei chestiuni neelucidate sau ne face sa "pierdem" timpul intr-un mod mai placut, socializand.
Desi suntem obisnuiti sa platim pentru tot, puteti obtine cate ceva gratis de aici http://www.totulgratis.com/ iar daca vreti sa cititi ceva interesant, am descoperit destul de recent un blog "cu greutate" http://www.bobbyvoicu.ro/, vi-l recomand cu caldura. Deocamdata atat, omul mai trebuie sa si munceasca la serviciu.
Va doresc o zi excelenta! Voie buna!